Adica se numeste pauza.... "Cheia marilor succese". Sunt intr-o mega-super criza de timp... dar trece in maxim 2 saptamani. Sa zicem ca imi va fi de folos sa adun material de scris.
O sa revin...
luni, 28 iunie 2010
vineri, 25 iunie 2010
Lucrurile simple
Probabil va intrebati ce legatura au in viziunea mea lucrurile simple cu Codul lui Oreste. Deja incep sa zambesc. Uitasem sa ma mai bucur fara un motiv deosebit, cum am facut de fapt aseara si inca mai percep si in aceasta dimineata buna dispozitie cauzata de un lucru cat de poate de simplu: am reusit ieri sa ajung la lansarea cartii lui Oreste intr-o librarie din centrul Brasovului. Si am chiar si carte cu autograf. Pai cum sa nu ma bucur.... Dar cred ca bucuria mea a venit din recunoasterea ideei ca uitasem de mult sa ma bucur de lucrurile simple. Si ce sanse erau ca Oreste sa fie in libraria pe langa care am trecut ani de-a randul, eleva fiind. Tot un lucru tare simplu.Oreste a scris pe carte mea: "Pentru Parmena, pace, lumina si iubire".
Pe verso-ul cartii spunea: "Cand oamenii gandesc, e minunat. Cand spun ceea ce gandesc, devin puternici, iar cand fac ceea ce spun, au ajuns intelepti. Astfel, daca ne concentram, facandu-ne din gand, vorba si fapta o coloana a infinitului care urca spre Dumnezeu, vom reusi sa aducem lumina, chiar si in cel mai intunecat colt al universului."
Si astfel concluzia mea, ca lucrurile simple pot aduce mai multa liniste decat lucrurile planificate, poate chiar mai multa satisfactie.
Si sa stiti ca azi zambesc datorita unui lucru foarte simplu.
joi, 17 iunie 2010
Semnati petitia, va rog!
Ne-am obisnuit deja ca legile din Romania sa fie foarte ambigue si date pentru cine au vrut parlamentarii, fara a face o analiza clara a interpretarilor posibile datorita unei legi.
Dar cand sunt incalcate drepturi elementare trebuie sa existe un mod de a le schimba. Si cum schimbarea ar trebui sa inceapa cu fiecare dintre noi va rog sa semnati aceasta petitie:
Dar cand sunt incalcate drepturi elementare trebuie sa existe un mod de a le schimba. Si cum schimbarea ar trebui sa inceapa cu fiecare dintre noi va rog sa semnati aceasta petitie:
"Petitie privind dreptul la adoptia internationala"
http://www.petitie online.ro/petitie-p26446051.
Multumesc.
marți, 15 iunie 2010
Romania Nimic
Cand iti zici cateodata ca sigur nu se mai poate mai rau... va zic eu ca se poate.
Am observat inca de aseara cand se certau puterea cu opozitia la momentul alegerii noului judecator la Curtea Constitutionala. Si apoi am fost sigura astazi cand am vazut ca n-a picat guvernul. Si da, ne conduc niste parsivi. Numai cativa sunt parsivi, ca restul sunt idioti manipulati de catre cei parsivi. Acei idioti, care au mare frica de parsivi si slugaresc la acestia pentru cateva oase din contractele cu statul, o sa duca tara de rapa. Si se mareste rapa asta repede, repede... Ca imediat nu mai e nimic de furat, niciun os de ros.
Si daca stau sa privesc inainte, apoi chiar nu mai vad nimic. Nimic, nimic, nimic...
Pentru ca legea de taiere a salariilor si a pensiilor va fi promulgata de putere, contestata de opozitie la Curtea Constitutionala si... Supriza! Acolo tot oamenii puterii sunt. Si ,da Doamne, sa ma insel, sa fiu eu o idioata cand zic ca cei de la Curte o sa declare legea constitutionala.
Dar cum ziceam... nimic.
Dar asa se intampla cand parsivii si idiotii habar n-au istorie. Ca istoria de-aia a fost istorie, sa se invete din urmarile ei.
De exemplu, Gustav al III-lea al Sudiei a fost asasinat in 1792 nu de catre rezistenta franceza, cum si-ar fi dorit el pentru a trece in posterioritate ca un martir, ci de catre aristocratii suedezi. Si de ce? Pentru ca daduse niste masuri tare nepopuliste, parca ceva cu productia de bautura traditionala a Suediei (nu mai stiu exact). E... si acest mare rege, Gustav al III-lea, a supravietuit impuscaturii fatale inca cateva zile in care si-a recunoscut toate greselile din trecut. Pentru ca tocmai poporul lui l-a vrut mort. Si ceea ce s-a intamplat atunci si cainta lui au marcat istoria de dupa aceste evenimente si prezentul Suediei. Toti monarhii care au urmat si-au indrumat poporul spre responsabilitate sociala, nu au implicat tara in razboaie inutile (Suedia este marea neutra a tuturor timpurilor, pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial au acordat evreilor statut de refugiati). Acum sunt un stat unde monarhia este doar reprezentativa si nu se implica in treburile politice. Nici nu are de ce, pentru ca cei care conduc de fapt tara au fost prezenti la orele de istorie.
Si poate n-ar trebui sa va port atat de parte in tarile nordice si sa va dau un exemplu din ograda noastra. La inceputul marii eri industriale tara noastra era condusa de mosieri si industrialisti. Adica de cei care mostenisera bogatii de pe urma pamanturilor si afacerilor familiilor sau care se imbogatisera punand bazele acestor afaceri. Da, da, de niste afaceristi. Doar ca cea mai de vaza conditie de a ajunge la carma tarii era sa fi deja bogat, nu sa te imbogatesti. Adica aveai bani, primeai functie. nu aveai bani, erai om de rand. Si parca as fi vrut sa traiesc pe vremea acestor domni, tocmai pentru ca se stia clar diferenta. Esti om de rand, trebuie sa muncesti si doar putini din si mai putini ajung mai sus. Sau esti bogat, poti participa la conducerea unei tari, dar trebuie sa dai dovada de raspundere sociala. Si acesti domni chiar au dat: au construit teatre, biserici, si-au transformat casele in muzee, domeniile in ogoare care produceau. Si erau atat de respectati. Pentru ca in marea lor bogatie materiala simteau nevoia de bogatie sufleteasca si aceastea si-o identificau cu bunstarea poporului roman.
Si daca mai gasiti voi in zilele astea vreo identificare a politicianului roman cu bunastarea sau mai bine-zis nevoiele statului roman, eu ii fac lobby. Dar doar sa-mi spuneti ca eu nu mai vad nimic.
Sa va dau un alt exemplu, dar de data aceasta din prezent: in Israel toti adolescentii care doreau sa mearga la concert la Rihanna trebuiau sa presteze cateva ore de munca in folosul comunitatii. Adica cei din administratie n-au asteptat sa vina nepotul nu-stiu-cui, sa semneze un contract la misto, fara licitatie ca sa faca nu-stiu-ce lucrari. Au motivat adolescentii. Si cred ca rezultatul a fost unul in mod clar mai bun decat cel al marilor firmei de nepotisti cu contracte de sute de mii de Euro pentru vopsitul unui gard.
Dupa cum spuneam, eu nu mai vad Nimic. Caci nu-i pot numi decat Nimic pe cei, pe care i-ati votat sa va reprezinte in Parlament, care acum ori tremura de frica in opozitie si nu au mai mult curaj de a face ceva, sau tremura de frica la putere ca-si pierd veniturile. Nu salariile... veniturile alea din banii tarii.... banii tarii care se duc oriunde in alta parte, numai in bunastarea tarii nu.
Nimic raspundere sociala.
Si mare dreptate avea Albert Einstein, desi nu prea a avut el de a face cu politica, cand a spus "Doar o viata traita pentru altii, merita traita!"
Deci dupa cum spuneam la conducerea tarii noastre este nimic. Si nimic va ramane din noi daca continuam.
Am observat inca de aseara cand se certau puterea cu opozitia la momentul alegerii noului judecator la Curtea Constitutionala. Si apoi am fost sigura astazi cand am vazut ca n-a picat guvernul. Si da, ne conduc niste parsivi. Numai cativa sunt parsivi, ca restul sunt idioti manipulati de catre cei parsivi. Acei idioti, care au mare frica de parsivi si slugaresc la acestia pentru cateva oase din contractele cu statul, o sa duca tara de rapa. Si se mareste rapa asta repede, repede... Ca imediat nu mai e nimic de furat, niciun os de ros.
Si daca stau sa privesc inainte, apoi chiar nu mai vad nimic. Nimic, nimic, nimic...
Pentru ca legea de taiere a salariilor si a pensiilor va fi promulgata de putere, contestata de opozitie la Curtea Constitutionala si... Supriza! Acolo tot oamenii puterii sunt. Si ,da Doamne, sa ma insel, sa fiu eu o idioata cand zic ca cei de la Curte o sa declare legea constitutionala.
Dar cum ziceam... nimic.
Dar asa se intampla cand parsivii si idiotii habar n-au istorie. Ca istoria de-aia a fost istorie, sa se invete din urmarile ei.
De exemplu, Gustav al III-lea al Sudiei a fost asasinat in 1792 nu de catre rezistenta franceza, cum si-ar fi dorit el pentru a trece in posterioritate ca un martir, ci de catre aristocratii suedezi. Si de ce? Pentru ca daduse niste masuri tare nepopuliste, parca ceva cu productia de bautura traditionala a Suediei (nu mai stiu exact). E... si acest mare rege, Gustav al III-lea, a supravietuit impuscaturii fatale inca cateva zile in care si-a recunoscut toate greselile din trecut. Pentru ca tocmai poporul lui l-a vrut mort. Si ceea ce s-a intamplat atunci si cainta lui au marcat istoria de dupa aceste evenimente si prezentul Suediei. Toti monarhii care au urmat si-au indrumat poporul spre responsabilitate sociala, nu au implicat tara in razboaie inutile (Suedia este marea neutra a tuturor timpurilor, pe parcursul celui de-al doilea razboi mondial au acordat evreilor statut de refugiati). Acum sunt un stat unde monarhia este doar reprezentativa si nu se implica in treburile politice. Nici nu are de ce, pentru ca cei care conduc de fapt tara au fost prezenti la orele de istorie.
Si poate n-ar trebui sa va port atat de parte in tarile nordice si sa va dau un exemplu din ograda noastra. La inceputul marii eri industriale tara noastra era condusa de mosieri si industrialisti. Adica de cei care mostenisera bogatii de pe urma pamanturilor si afacerilor familiilor sau care se imbogatisera punand bazele acestor afaceri. Da, da, de niste afaceristi. Doar ca cea mai de vaza conditie de a ajunge la carma tarii era sa fi deja bogat, nu sa te imbogatesti. Adica aveai bani, primeai functie. nu aveai bani, erai om de rand. Si parca as fi vrut sa traiesc pe vremea acestor domni, tocmai pentru ca se stia clar diferenta. Esti om de rand, trebuie sa muncesti si doar putini din si mai putini ajung mai sus. Sau esti bogat, poti participa la conducerea unei tari, dar trebuie sa dai dovada de raspundere sociala. Si acesti domni chiar au dat: au construit teatre, biserici, si-au transformat casele in muzee, domeniile in ogoare care produceau. Si erau atat de respectati. Pentru ca in marea lor bogatie materiala simteau nevoia de bogatie sufleteasca si aceastea si-o identificau cu bunstarea poporului roman.
Si daca mai gasiti voi in zilele astea vreo identificare a politicianului roman cu bunastarea sau mai bine-zis nevoiele statului roman, eu ii fac lobby. Dar doar sa-mi spuneti ca eu nu mai vad nimic.
Sa va dau un alt exemplu, dar de data aceasta din prezent: in Israel toti adolescentii care doreau sa mearga la concert la Rihanna trebuiau sa presteze cateva ore de munca in folosul comunitatii. Adica cei din administratie n-au asteptat sa vina nepotul nu-stiu-cui, sa semneze un contract la misto, fara licitatie ca sa faca nu-stiu-ce lucrari. Au motivat adolescentii. Si cred ca rezultatul a fost unul in mod clar mai bun decat cel al marilor firmei de nepotisti cu contracte de sute de mii de Euro pentru vopsitul unui gard.
Dupa cum spuneam, eu nu mai vad Nimic. Caci nu-i pot numi decat Nimic pe cei, pe care i-ati votat sa va reprezinte in Parlament, care acum ori tremura de frica in opozitie si nu au mai mult curaj de a face ceva, sau tremura de frica la putere ca-si pierd veniturile. Nu salariile... veniturile alea din banii tarii.... banii tarii care se duc oriunde in alta parte, numai in bunastarea tarii nu.
Nimic raspundere sociala.
Si mare dreptate avea Albert Einstein, desi nu prea a avut el de a face cu politica, cand a spus "Doar o viata traita pentru altii, merita traita!"
Deci dupa cum spuneam la conducerea tarii noastre este nimic. Si nimic va ramane din noi daca continuam.
joi, 10 iunie 2010
Va rog....
Poate ar fi bine sa ne amintim ca nu existam pentru cariere si alte lucruri materiale, ci pentru a ne cultiva talentele. Daca unii dintre noi inca nu si le-au descoperit, macar sa-i sprijinim pe altii cat de putin putem.
Va recomand din tot sufletul sa votati una dintre povestile din link-ul urmator. Este o campanie inedita, extraordinara si care, in lumea in care am ajuns sa traim chiar merita un vot macar.
Atentie: se mai poate vota doar azi si maine.
http://www.whiteimage.ro/clients/romania_are_sansa/
Va recomand din tot sufletul sa votati una dintre povestile din link-ul urmator. Este o campanie inedita, extraordinara si care, in lumea in care am ajuns sa traim chiar merita un vot macar.
Atentie: se mai poate vota doar azi si maine.
http://www.whiteimage.ro/clients/romania_are_sansa/
miercuri, 9 iunie 2010
Muntele Rosu
Din seria: tara, mandra tara, pacat ca ai locuitori....
De 1 Mai ne-am incheiat concediul cu o mica excursie la Muntele Rosu. Apoi scurta rau a fost excursia pana acolo: am ajuns, am facut poze si am plecat...
In primul rand, pe drumul dinspre Sacele spre Cheia, cand iti arata indicatorul dreapta spre Muntele Rosu, nu e deloc prilej de bucurie. Sunt doar 3 km.. de drum off-road de off-road. Adica iti trebuie curaj nebun sa mergi pe acolo. Noroc ca noi il cam avem.
Cand am ajuns am simtit cel mai ciudat sentiment de mandrie fata de peisaj si rusine fata de cei prezenti.
Stiti ca se spune: romanii isi cam merita soarta... Si asa e..
In viziunea mea, te duci la munte pentru aer, liniste, peisaj...
Noi am gasit masini langa masini, gunoaie, manele si gratare langa gratare... Urat de tot...
Si cum sa nu fi dezamagit; abia am gasit niste unghiuri libere sa ne facem poze cu muntele.
Restul imaginilor vorbesc de la sine:
Am plecat, multumiti macar ca am vazut Muntele Rosu. Am trecut de Cheia si ne-am oprit in singurul locusor liber de gratar pe care l-am mai gasit. Deoarece nu prea era bine pentru copii sa zburde pe o pajiste plina de gunoaie (de la pungi de plastic pana la doze de bere goale se gasea tot ce vroiai si ce nu vroiai), am considerat de cuviinta sa le strangem. A durat 5 minute cred, dar sunt sigura ca toti cei care faceau gratar pe marginea apei se uitau la noi si ne desconsiderau.
Dupa cum spuneam: ne meritam soarta cu varf si indesat, pentru ca habar n-avem ce bogatii detinem de fapt. Urat...
Si totusi:
Si totusi:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)