Acum, că timpul şi-a încetat oprirea şi ... trece înainte şi înapoi, învăţ să mă transpun în locuri de demult sau de acum care îmi fac o deosebită plăcere.
Le voi descrie într-o ordine absolut aleatoare, aşa cum îmi vin în minte. Din toate am desprins poveşti: unele s-au aşternut deja cuminţi în rânduri, altele aşteaptă să poată fi transformate în cuvinte, pentru că sunt mai presus de acestea, mai presus de imagini şi de gânduri.
Plaja din Vama Veche între şase şi şapte dimineaţa - sunt atâtea frământări lăsate în urmă din aburi de lume peste care se revarsă soarele în zgomot de neant. Şi pari atât de departe ...
Dealul de acasă, de deasupra satului - e ca în poveşti şi în fiecare anotimp par a nu mai vrea să ştiu zădărnicia lumii, căci tot acolo îl găsesc. Doar îşi schimbă culoarea după vrerea Cerului...
Banca de lângă mormântul Părintelui Arsenie la Mănăstirea Prislop - e ceva inexplicabil, pare că nu mai există nimic altceva, te îndrepţi fără gânduri nefaste spre lumi făurite doar din Dumnezeu...
Stonehenge - atâta linişte şi simplitate la un loc nu cred că am să mai întâlnesc vreodată...
Locuşorul din camera mea de copil, de lângă geam, în zloată de noiembrie cu focul arzând în soba de lemne - e singurul acasă deplin...
Zidul vechi din jurul Cetăţii Sibiului (începând de la Teatru până la Bastion) - e o oază de istorie ce niciodată nu va dispărea ...
The Corner (o cafenea din centrul Bucureştiului vechi) -. câtă inspiraţie unde nu te aştepţi...
Grădina de lângă Palatul Parlamentului în Londra cu sculptura de Rodin, pe malul Tamisei - nici nu am cuvinte
Statuia lui Lorelei pe malul Rinului - îmi aduc aminte de crame şi de struguri...
Colţarul meu din sufragerie - pe care nu apuc să mă odihnesc decât în zilele chiar goale...
Heidelberg - întreg oraşul, pentru că aşa am simţit şi va rămâne întotdeauna marea mea dragoste citadelă
Bucătăria din Ştrand - unde s-au născut marile idei, încă infinite
Faleza din Balchik - atâta uitare şi contemplare de sine ...
Livezile de piersici din Bulgaria - nu am văzut nicăieri ceva mai vesel ...
Bistro de'l Arte, Brașov - masa de la fereastra mare, unde ai impresia ca iți bei cafeaua direct pe pavaj astfel creându-se un loc de discuții esențiale și elevate...
Grădina Palatului de Vară Samuel Brukenthal de la Avrig - un veritabil exercițiu de imaginație, pentru că în părăsirea ei umilă trebuie să-ți imaginezi într-un mod deosebit peisajul de odinioară ca să înveți să iubești acest loc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu