La malul Marii Negre, undeva la malul acestei mari deosebite, isi intinde plajele o tara cum nu s-a mai vazut. Si nu s-a mai vazut nici acum si nici in vremuri de demult. Pentru ca acum atat de uimiti suntem de minunatia acestui mal, incat ramanem prea consternati si supusi vremurilor si nu mai facem nimic. Nici macar nu incercam sa ne recunoastem trecutul, ca am fost candva supusi unui mare imperiu si am prosperat in deplinatatea lui.
Stiati ca cetatea - port Callatis a fost singura care a acceptat de buna-voie protectia imperiului roman, si chiar daca prosperase si in decursul ocupatiei bizantine, cand se aliase cu cetatea Histria pentru a cuceri portul Tomis, a prosperat in continuare. Pana cand, evident slavii au dorit ceva mai mult decat li se cuvenea, urmarea fiind parasirea orasului in secolul 1 d.C. Asaaaaaaa. Si dupa ei potopul!!! Sau, ma rog, un fel de potop, caci o mare parte din orasul vechi este sub apa. Sub aceeasi Mare Neagra. Un arheolog roman a descoperit de curand, ca paralel cu plaja actuala se intinde sub apa un vechi drum roman. Doar nu credeti ca a primit fonduri pentru a-si continua cercetarile si pentru a include intr-un fel sau altul aceste vestigii in vreun circuit turistic. De ce oare sa acceptam ca putem sa ne facem singuri un renume bun, ca am putea exploata ce ne-a lasat trecutul.
In schimb, in Mangalia actuala, facem tot posibilul sa distrugem tot ce nu a putut distruge timpul. Cu doua foarte mici exceptii, Hotelul President, unde la demisol sunt pazite cu sfintenie o parte din ruinele orasului, si se pot vizita gratuit. Si Muzeul de Arheologie Callatis, care adaposteste in minusculai incinta pe langa obiecte descoperite in oras un mormant de origine greaca. Si in rest, degeaba ne laudam cu zidurile cetati, movile funerare etc., daca domnii din administratia locala fac sapaturi pentru canal si alte feluri de conducte prin ruine, fara vreo supraveghere autorizata. Adica, distrugeti in interesul actual. Si ca sa fie tacamul complet, analizand pe harta ca de la Mangalia pana departe in Bulgaria se gasesc peste tot vestigii antice, am intrebat-o pe doamna de la muzeu unde se gasesc asemenea ruine la Vama Veche (pe harta erau marcate). Numai privirea care mi-a aruncat-o m-a lamurit. Parca intrebasem de cine stie ce chestiune SF, nu de un loc la 10 km de punctul unde ne aflam. De ce ne-ar interesa cate popoare au trecut pe aceste meleaguri si cate bogatii au lasat in urma. Pentru ca bogatiile nu se numara in aur si in bani, ci in ce dainuie peste veacuri.
Dar, cu mare usurinta am gasit vestigiile antice de la Limanu. Si am ramas chiar impresionata. Nu stiu sa zic pe ce suprafata se intinde acest asezamant, pentru ca este imens. Presarate cu precizie pe marginea unei vai care se inchide cu un lac, gasesti numai pietre, caci doar pietre au ramas. Nu stiu daca s-au facut sapaturi arheologice in acest loc. Poate ca s-au speriat de intindere, complexitate si tunelurile care sunt peste tot. Singura protectie a acestui loc este o padura tanara de pini. Caci in jur, pe colinele de la Limanu, se intind gunoaiele, parca al lor ar fi fost locul acolo, si nu al istoriei. Cu exploatarea minima s-ar putea aduce un venit destul de bun administratiei locale. Dar cine sunt eu sa-mi dau cu parerea?
Doar un trecator care se incapataneaza sa-si vada frumusetile tarii, chiar daca sunt ingropate la zeci de metri sub pamant.
Si am scris in mare parte la plural, despre noi toti, care ne incapatanam in ignoranta si nu facem nimic. Nici eu nu fac mare lucru, doar scriu. Dar asta stiu sa fac. Si voluntar! Voi, voluntari ?! Sunt in mana noastra, dar lasam tot prada timpului. Si ce timpuri crunte traim.
Multumesc pentru link-ul acestui blog. Nu am stiut ca s-a gandit cineva sa ne povesteasca de oamenii nostri mari. Ma pregatesc de pe acum pentru o lectura deosebita. Sper sa reusiti sa postati cat mai multe relatari.
RăspundețiȘtergere