George Cosbuc (20.09.1866 - 09.05.1918)
E atat de simplu sa explic de ce-mi plac poeziile lui Cosbuc: deoarece copilaria mea s-a petrecut la tara si nu ma simt atat de bine nicaieri cum imi e acasa, in gradina, pe dealuri, pe strazile neasfaltate, cu oameni ale caror vieti par niste povesti simple din taranime, dar in simplitatea lor devin cele mai frumose. Si nu ma regasesc nicaieri atat de complet ca in poeziile lui Cosbuc.
Preferatele mele sunt "Scara", "In muzeu" si "Flacari potolite" din volumul de poezii "Fire de tort" - 1895.
Liviu Rebreanu scria in ziarul "Lumina" la 14 mai 1918:
"Cosbuc e primul poet pe care-l da Ardealul literaturii romanesti. Ardelean a ramas toata viata. Pana si in graiul viu pastrase o nota ardeleneasca, particulara, care ii sedea bine. Aici in tara dragostea lui a fost pentru cele sase milioane de tarani. Simtea o fraternitate profunda cu dansii ... A rasarit deodata, fara sa-l stie nimeni, fara sa faca uncenicia cafenelelor si bisericutelor bucurestene. Si a biruit impotriva tuturor celor scufundati in inimatii si neputinte. A adus lumina, sanatate, voiosie. Scrisul lui Cosbuc traieste si va trai cat va trai neamul romanesc."
Preferatele mele sunt "Scara", "In muzeu" si "Flacari potolite" din volumul de poezii "Fire de tort" - 1895.
Liviu Rebreanu scria in ziarul "Lumina" la 14 mai 1918:
"Cosbuc e primul poet pe care-l da Ardealul literaturii romanesti. Ardelean a ramas toata viata. Pana si in graiul viu pastrase o nota ardeleneasca, particulara, care ii sedea bine. Aici in tara dragostea lui a fost pentru cele sase milioane de tarani. Simtea o fraternitate profunda cu dansii ... A rasarit deodata, fara sa-l stie nimeni, fara sa faca uncenicia cafenelelor si bisericutelor bucurestene. Si a biruit impotriva tuturor celor scufundati in inimatii si neputinte. A adus lumina, sanatate, voiosie. Scrisul lui Cosbuc traieste si va trai cat va trai neamul romanesc."
Consider ca orice alte cuvinte sunt de prisos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu