Am citit un articol ieri in "Der Spiegel" despre cetateni germani someri, al caror singur venit este ajutorul de somaj redus drastic prin reforme economice datorate crizei. Desigur, ca pentru cititori important era continutul articolului, dar eu nu m-am putut abtine sa nu-i analizez structura. Respectivele persoane aveau un fel de fisa cu nume, functie, copii in intretinere, venit, cheltuieli pe chirie, cheltuieli pe mancare, cheltuieli pe imbracaminte, cheltuieli pe taxe scolare, cheltuieli pe concedii si eventuale remarci despre sprijinul financiar oferit de catre rude (in cele mai multe cazuri parinti). De asemenea, modul de a sarbatori zilele de nastere ale copiilor, in majoritatea cazurilor acasa, impreuna cu familia, alti copii si prieteni, cu dulciuri facute in casa, etc.
Articol destul de ingrijorator pentru nivelul de trai al cetatenilor germani cu care eram obisnuiti pana acum. Si totusi...
Sunt de parere ca noi, cei care incercam sa ne maturizam, ar trebui sa deducem un lucru evident. Ce daca posibilitatile materiale sunt ingradite (de criza sau de nenoroc)? "A avea" in cazul acesta inseamna familia si prietenii si persoanele din jur care te apreciaza asa cum esti. Cand ai asa ceva, esti cel mai bogat om din lume si putinii bani pe care ii mai ai in buzunar devin o avere cand esti constient de acest lucru. Si asta inseamna "a sti". Trebuie sa invatam ca a sti ce ai este primul pas spre libertatea fiecaruia.
Alt exemplu, care mi se pare absolut edificator: O persoana care isi plateste un sejur foarte scump intr-o alta parte a lumii, cand ajunge acolo nu va observa nicidecum frumusetea locurilor respective si nu va avea pic de curiozitate pentru ceea ce nu a mai vazut pana atunci. Va fi doar stresat daca serviciile se vor ridica la nivelul sumei platite.
Dar, omul de rand, plecat intr-o drumetie, undeva pe langa orasul in care locuieste, se va bucura de aerul curat, de fiecare pom si frunza, de fiecare adiere de vant, de povestile insotitorilor si va zambi cu siguranta pentru ca se relaxeaza.
Incercati un simplu exercitiu. Nu va ganditi la partea materiala. Este un rau necesar, dar vine de la sine si exista in mai mult sau mai putina consistenta. Analizati ce aveti din punct de vedere sufleteste. Orice ingradire materiala impusa de societatea actuala va deveni doar un aspect redus din viata fiecaruia, caci sufletul si mintea sunt libere sa aprecieze ceea ce inseamna valoarea unica pentru fiecare.
Acesta este primul pas spre libertatea gandirii, de a trece granitele impuse si de a invata ca "ai" puterea de a "sti" ce inseamna bogatia ta.
Articol destul de ingrijorator pentru nivelul de trai al cetatenilor germani cu care eram obisnuiti pana acum. Si totusi...
Sunt de parere ca noi, cei care incercam sa ne maturizam, ar trebui sa deducem un lucru evident. Ce daca posibilitatile materiale sunt ingradite (de criza sau de nenoroc)? "A avea" in cazul acesta inseamna familia si prietenii si persoanele din jur care te apreciaza asa cum esti. Cand ai asa ceva, esti cel mai bogat om din lume si putinii bani pe care ii mai ai in buzunar devin o avere cand esti constient de acest lucru. Si asta inseamna "a sti". Trebuie sa invatam ca a sti ce ai este primul pas spre libertatea fiecaruia.
Alt exemplu, care mi se pare absolut edificator: O persoana care isi plateste un sejur foarte scump intr-o alta parte a lumii, cand ajunge acolo nu va observa nicidecum frumusetea locurilor respective si nu va avea pic de curiozitate pentru ceea ce nu a mai vazut pana atunci. Va fi doar stresat daca serviciile se vor ridica la nivelul sumei platite.
Dar, omul de rand, plecat intr-o drumetie, undeva pe langa orasul in care locuieste, se va bucura de aerul curat, de fiecare pom si frunza, de fiecare adiere de vant, de povestile insotitorilor si va zambi cu siguranta pentru ca se relaxeaza.
Incercati un simplu exercitiu. Nu va ganditi la partea materiala. Este un rau necesar, dar vine de la sine si exista in mai mult sau mai putina consistenta. Analizati ce aveti din punct de vedere sufleteste. Orice ingradire materiala impusa de societatea actuala va deveni doar un aspect redus din viata fiecaruia, caci sufletul si mintea sunt libere sa aprecieze ceea ce inseamna valoarea unica pentru fiecare.
Acesta este primul pas spre libertatea gandirii, de a trece granitele impuse si de a invata ca "ai" puterea de a "sti" ce inseamna bogatia ta.
Foarte adevarat ce spui. Din pacate foarte rar gandim asa - eu una am mustrari de constiinta din punctul acesta de vedere.
RăspundețiȘtergere